Decizia de a ma intoarce in Germania

Buna!! Deci am revenit cu un nou articol in calatoria mea!

Toxina botulinica a fost eficienta pentru distonia mea spastica, dar am fost nevoita sa repet procedura dupa foarte putin timp, ceea ce putin m-a si descurajat.

Am realizat ca depind de acele fiole mici de toxina pentru a putea merge liber, si chiar am simtit o ameliorare in ceea ce priveste distonia spastica.

Toxina imi paralizeaza muschii temporar, astfel nervii nu mai pot da comenzi, functionand ca un proces de blocare pentru spasmele provocate de afectiunea mea CRPS.

Am continuat desigur, pe tot parcursul verii kinetoterapia cu ingerul meu, Andrei, care era profund fericit de progresele noastre, dar si ingrijorat, la fel ca mine.

Privind numarul mare de injectii pe care trebuia sa le suport in piciorul afectat, hipersensibil chiar si cu crema anestezica.

Ne-am gandit la impactul pe termen lung al toxinei botulinice, si la cat de mult trebuie sa indur, mai ales ca telul nostru cu ingerul meu este sa fiu complet in remisie, sa fiu din nou o fata „normala” cum eram inainte de CRPS.

Asadar, dupa o consultatie cu Dr. Manasturean, medicul meu de recuperare, am realizat cat de important era sa am un plan bine definit pentru viitor, cu inima plina de speranta, am inceput sa fac cercetari despre clinicile de reabilitare din Germania.

Simtind din nou o legatura profunda cu aceasta tara, am realizat ca reabilitarea intr-o clinica care promite sa ofere rezultate de succes in tratarea CRPS, fiecare poveste de succes au fost ca niste raze de soare care imi ofereau lumina in intunecimea incercarilor prin care trec.

Am realizat ca nu doar metoda de tratament este cruciala, ci si echipa de specialisti care ma va insoti, o echipa care nu doar ca intelege suferinta mea, dar imi ofera si inspiratie si motivatie pentru a continua lupta.

Dar aceasta decizie a fost plina de emotii, insa sprijinul ingerului meu mi-a luminat calea, am avut si multe conversatii profund emotionante despre viitorul meu si despre ceea ce urma sa experimentez la clinica de reabilitare, iar fiecare cuvant al lui Andrei a fost o sursa de motivatie pentru mine.

In aceasta calatorie, desi plin de provocari, cu un kinetoterapeut, care imi e si mentor si chiar este Ingerul meu.

Au trecut deja 4 ani pe acest traseu, plin de obstacole, dar niciodata nu am luptat singura, ci el mereu imi este alaturi si astfel si cele mai dificile alegeri devin mai usor de gestionat, iar momentele de slabiciune se transforma in pasi catre forta.

Decizia de a reveni in Germania pentru a cauta un tratament mai eficient pentru CRPS era una care imi aducea speranta, si asteptarile sunt foarte mari, dar voi explora in detalii tot procesul si impactul acestei alegeri asupra vietii mele in articolul urmator, asa ca ramaneti aproape