Proces intens de recuperare alaturi de terapeutul meu

Dupa intoarcerea acasa in Romania, am inceput un program intensiv de recuperare pe tot parcursul verii, dar ma intrebam mereu de ce tocmai eu trebuie sa trec prin asta, de ce trebuie sa suport atata durere.
Andrei, terapeutul meu, a fost alaturi de mine si mi-a spus ca trebuie sa ne pregatim pentru operatie si perioada de recuperare post-operatorie.
Chiar daca a fost extrem de dificil pentru mine, fiind mereu singura si avand ganduri nostalgice la vremurile cand eram sanatoasa, imi era dor de cine eram inainte.

Andrei este cu adevarat harul meu in aceasta calatorie, el a dezvoltat un plan de recuperare pentru mine.
Inainte de asta, refuzam sa pun greutate pe picior din cauza durerilor, dar Andrei m-a incurajat mereu sa incarc glezna si mi-a spus ca stie ca va fi greu, dar vom invata impreuna sa gestionam situatia.
M-a asigurat ca va fi mereu langa mine si asta m-a linistit enorm, am inceput sa exersam mersul impreuna, pentru ca uitasem sa merg deja complet.

Mereu cand exersam mersul, am cazut din cauza durerilor intense, fiecare pas era un pas al naibii de dureros, Andrei era mereu in spatele meu oferindu-mi sprijin si ajutor.
Cand ma prabuseam, el era acolo sa ma ridice, si sa ma incurajeze sa continui. Inainte ca durerea sa devina insuportabila, era acolo sa ma tina sa nu cad.
Andrei este, cu adevarat ingerul meu in aceste momente de dificultate si durere, m-a invatat sa inteleg ca pot face fata provocarilor cu rabdare si determinare.

In timpul procesului intens de recuperare, trebuie sa recunosc faptul ca urasc fiecare moment al antrenamentelor si exercitiilor.
El nu doar ca m-a incurajat sa merg mai departe, dar m-a si facut sa simt ca nu sunt singura in aceasta lupta, impreuna, am luptat pentru piciorul meu, pas cu pas, pentru asta Andrei va ramane intotdeauna pentru mine ca un adevarat inger si mentor.
Fiecare miscare, fiecare pas, fiecare incercare de a depasi durerea a fost extrem de traumatizanta pentru mine.

Zi de zi, faceam plimbari si exercitii sa reconstruiesc piciorul meu slabit, uneori aveam zile in care simteam ca nu mai pot face fata durerii, dar bineinteles, ingerul meu terapeut ma incuraja si ma motiva sa fiu puternica.
De asemenea, mereu imi spun ca imi voi transforma durerea in putere, ma ajuta enorm spunand asta in repetate randuri, astfel ma motivez si singura.
Pe parcursul intregii veri, impreuna cu Andrei am incercat sa ajungem cat mai aproape de un mers normal.

Durerea pe care o simteam in glezna mea ma afecta foarte mult, ajungand de multe ori sa cad pe strada din cauza cutitelor adanci ce ma injunghiau constant.
Durerea ma acapara intr-atat de mult incat simteam ca nu mai primesc aer si simteam ca imi este greu si sa respir, aceste momente de mari dificultati erau ingrozitoare si ma speriau teribil.
Ceea ce ma ingrijora si mai mult era faptul ca cei din jur se utai la mine fara sa intervina sau sa ma ajute in vreun fel.

Acest sentiment de singuratate si abandon ma panica si mai mult, amplificand sentimentul de nesiguranta si disperare.
Aveam o suparare imensa fata de toata lumea care se holba la mine din cauza faptului ca nu stiam sa merg corect.
Aceasta suparare imi crea o stare de anxietate si vulnerabilitate in fata celor din jur, pentru a ma simti in siguranta, incercam mereu sa ies afara insotita de cineva, de persoanele din armata care imi puteau oferi protectie.

Mi-era teama sa merg singura pe strada pentru ca eram constienta de faptul ca nu pot sa merg corect, si in orice secunda pot sa ma prabusesc de dureri, si ca oamenii doar se uita la mine, dar nu ma vor ajuta.
Toate aceste emotii si frustrari pe care le-am avut in aceasta perioada reflecta lupta si dorinta mea de a depasi aceasta situatie si de a recastiga independenta.
Pe data de 23 iunie 2022, alaturi de Andrei, am facut primii mei pasi pentru a doua oara, a fost un moment incredibil si emotionant in calatoria mea.

Dupa o perioada indelungata de eforturi si munca alaturi de terapeutul meu, am reusit sa umblu aproape normal, inainte chiar de operatia mea de impingement.
Privind fata terapeutului meu, am vazut cat de mandru era pe noi.
Simteam in acel moment o combinatie de bucurie, emotie si determinare, deoarece am vazut ca munca si eforturile depuse de noi nu au fost in zadar.
Inainte de operatia mea de impingement am dobandit o incredere mai mare in propriile mele forte, si abia asteptam sa ma intorc in Austria si sa vada progresul meu si dr. Arnold S.

Acest moment special a fost o amintire pe care o voi pastra intotdeauna in inima mea, ca o sursa de inspiratie si motivatie in calatoria mea.
Aceasta etapa reprezinta o noua baza in povestea mea si in ceea ce urmeaza sa va povestesc in urmatorul capitol.
Voi aborda mai multe detalii despre problema mea ortopedica, impingementul de la glezna, voi impartasi povestea mea legata de diagnostic, tratament și ceea ce urma sa facem mai exact cu dr. Arnold S. legat de impingementul meu.

Continuati sa cititi pentru a afla mai multe despre experientele mele si evolutia mea.
Pentru ca urmeaza lucruri din ce in ce mai interesante.